Vopsea de var preparată în casă din var pastă maturat: cam 1:1 cu apă, cel mult 5% pigment, 3–4 straturi.
Îmi amestec singur vopseaua de var. Cel mai potrivit este varul pastă (var stins, ținut la maturat sub apă). Se găsește de cumpărat și în România, la saci („var pastă” sau „var bulgări”). Este însă varianta cea mai scumpă, pentru că este ținut la maturat cel puțin câteva luni, până la câțiva ani. Cu cât varul stă mai mult la maturat, cu atât devine mai pur.
Pentru un var pastă maturat doi ani și jumătate plătesc aici, în Germania, cca. 20 € pentru 10 kg (la nivelul anului 2020). Am cumpărat și în România, dar nu mai știu prețul, pentru că am luat atunci și o mulțime de alte materiale de construcții.
Varul pastă îl amestec apoi cu apă într-o găleată. Proporția este aproape unu la unu, puțin mai multă apă decât var, până capătă o consistență bună de dat cu pensula.
Dacă trebuie să fie colorat, adaug pigmenți (se folosesc pigmenți rezistenți la var). Dar nu mai mult de 5%, altfel vopseaua se va cretiza mai târziu. Așadar nuanțe cu adevărat intense nu-mi ies, dar oricum nu s-ar potrivi cu casa.
Las totul să stea o zi, amestecând din când în când, ca varul să nu se depună. Și aici la fel: cu cât vopseaua stă mai mult, cu atât calitatea este mai bună.
Vopseaua albă de var se poate aplica și cu trafaletul; la cea colorată nu arată la fel de frumos, așa că folosesc o bidinea sau o pensulă (în ambele cazuri cu păr natural). Se dă în cruce, iar vopseaua se aplică în 3–4 straturi. După fiecare strat se lasă 24 de ore la uscat; colorat se dă doar ultimul strat. Așa arată cel mai bine la final.
Aplicare și uscare
După uscare, vopseaua se ia puțin pe mână când o ștergi. Cu cât se usucă mai încet, cu atât mai bine. Deci nu neapărat de văruit în toiul verii, pentru că vopseaua „se arde”. Ideală este o temperatură între 10 și cel mult 18 grade Celsius.
Vopseaua nu se întărește pentru că se evaporă apa, ci prin carbonatare. Varul ia CO2 din aer și se leagă cu el. Practic, se pietrifică treptat.
Vopsea de var rezistentă la ștergere: ulei de in și brânză de vaci slabă
Se poate adăuga și puțin ulei de in (2–3%), ceea ce ajută, de exemplu, când suportul absoarbe mult. Face vopseaua și mai rezistentă la ștergere.
Dacă zugrăveala trebuie să fie rezistentă la ștergere, se amestecă un pachet de brânză de vaci degresată (250 g) în cca. 100 g de var pastă, până se obține o masă omogenă, ca mierea. Aceasta se adaugă apoi în vopsea: 95% vopsea, 5% din această masă. Din cauza brânzei, vopseaua nu ar trebui însă păstrată prea mult timp.
Vopsea de var din var hidratat la sac
Am încercat și cu var hidratat uscat, la saci. Și pe acesta l-am lăsat mai întâi la înmuiat cel puțin 24 de ore, înainte de a-l prelucra așa cum am descris mai sus. Rezultatul nu este chiar la fel de bun ca la varul pastă maturat îndelung, dar tot este cu mult mai bun decât produsele gata preparate.
Vopsea de var pe tencuială proaspătă de var
Când tencuiesc un perete cu mortar de var, aplic un strat de vopsea de var la 24 de ore după tencuire. Aceasta dă o suprafață frumoasă și extrem de rezistentă (dură).
Concluzie: avantajele vopselei de var
Vopseaua de var este un produs natural cu multe avantaje. Pentru a te bucura de ele, trebuie să accepți proprietățile materialului. Din experiența mea, timpul îndelungat și temperatura potrivită de lucru sunt cele mai importante condiții pentru un rezultat frumos și durabil.