Țara Făgărașului este unul dintre cele mai liniștite și mai fotogenice ținuturi ale României. Între Olt, la nord, și Munții Făgăraș, la sud, se înșiră sate pe ale căror pâraie de munte mai stau și azi mori de apă, pive și roți hidraulice din lemn, unele dintre ele chiar în funcțiune. În acest ghid te iau cu mine în călătoria mea fotografică prin Țara Făgărașului: la mori, la gospodăriile tradiționale și în lumina joasă a dimineții, care face ținutul acesta atât de special.
Pe scurt
- Regiunea: Țara Făgărașului, în Transilvania, în cea mai mare parte în județul Brașov, iar în vest în județul Sibiu
- Așezare: între Sibiu și Brașov, de-a lungul drumului național DN1
- Subiecte: mori de apă, pive, vâltori și gospodării tradiționale
- Cea mai bună perioadă: mai și iunie (multă apă), respectiv septembrie și octombrie (ceață, culori de toamnă, lumină blândă)
- Cea mai bună lumină: prima oră după răsăritul soarelui
- Durata recomandată: 4 până la 6 zile, câte o vale în fiecare dimineață
Cuprins:
- Ce este Țara Făgărașului?
- De ce sunt aici atât de multe mori de apă
- Turul meu fotografic în cinci etape
- Fotografia în lumina dimineții
- Gospodării tradiționale
- Sfaturi practice pentru călătoria ta
- Adrese utile și informații suplimentare
- Întrebări frecvente
Ce este Țara Făgărașului? O scurtă prezentare
Prima dată când am mers cu mașina de la Sibiu la Brașov, am avut tot drumul Munții Făgăraș în dreapta mea: un lanț muntos lung de aproximativ 70 de kilometri, cu Moldoveanu (2.544 m) și Negoiu (2.535 m), cele mai înalte vârfuri ale României. Ținutul de la poalele acestor munți abia dacă l-am observat atunci. Este o câmpie care coboară lin, străbătută de zeci de pâraie ce curg dinspre creastă spre nord, în Olt.
Acesta este ținutul numit Țara Făgărașului. Istoric, Țara Făgărașului a fost un teritoriu aparte, cu o populație majoritar românească și cu o mică nobilime românească, boierii. Pentru o vreme a fost chiar feudă a domnilor Țării Românești. Spre deosebire de multe localități de la nord de Olt, satele de aici nu au fost întemeiate de sașii transilvăneni. Ele s-au dezvoltat de-a lungul secolelor ca sate românești de agricultori și păstori, iar asta se vede și astăzi în porțile caselor, în felul în care sunt așezate gospodăriile și în modul în care a fost folosită apa.
Pentru mine, ca fotograf, Țara Făgărașului este un muzeu în aer liber pe care încă nu l-a declarat nimeni muzeu. Fiecare pârâu care coboară din munte avea odinioară morile lui. Multe s-au ruinat, unele au fost transformate, iar câteva funcționează cu adevărat și astăzi.
De ce sunt atât de multe mori de apă în Țara Făgărașului
Răspunsul ține de geografie. Pâraiele din Munții Făgăraș izvorăsc de la peste 2.000 de metri altitudine și ajung, după doar 20 până la 30 de kilometri, în lunca Oltului, la aproximativ 400 de metri. Această pantă mare înseamnă forță, iar topirea zăpezilor și ploile de munte fac ca pâraiele să aibă apă aproape tot anul.
Oamenii din Țara Făgărașului au folosit această forță mai ales pentru trei tipuri de instalații:
- Mori de măcinat: pentru porumb și grâu, adesea cu o roată hidraulică orizontală așezată direct sub casa morii.
- Pive: o roată de apă învârte un ax cu came. Camele ridică ciocane grele de lemn și le lasă să cadă pe țesătura de lână umedă. Așa se obține postavul des și impermeabil din care se coseau odinioară sumanele și cioarecii țăranilor și ciobanilor.
- Vâltori: bazine de lemn în formă de pâlnie, în care apa țâșnește de sus printr-un jgheab. Vârtejul care se formează spală și dă la piuă cergile și covoarele până devin moi și pufoase.
Pentru că oieritul și păstoritul au avut un rol important în Țara Făgărașului, lâna era aici o materie primă esențială. De aceea găsești de-a lungul pâraielor nu doar mori de măcinat, ci o adevărată mică industrie de lemn acționată de apă, care funcționează fără curent electric și fără substanțe chimice.
Turul meu fotografic de-a lungul pâraielor de la poalele Munților Făgăraș
Mi-am planificat turul de la vest la est. Așa am putut înainta puțin în fiecare zi și am înnoptat deja aproape de următorul subiect. Rezervă-ți cel puțin o dimineață întreagă pentru fiecare vale. Morile nu fug nicăieri, dar lumina bună dispare după aproximativ 90 de minute.
| Etapa | Localități | Ce fotografiezi |
|---|---|---|
| 1 | Cârțișoara | Porți, vechi canale de moară, Muzeul Badea Cârțan |
| 2 | Arpașu de Sus, Victoria | Peisaj de pârâu cu ceață matinală, bază practică |
| 3 | Viștea, Drăguș | Detalii din lemn, port popular și tradiții |
| 4 | Sâmbăta de Sus | Mănăstirea Brâncoveanu, gospodării pe valea Sâmbetei |
| 5 | Breaza, Lisa, Pojorta | Piuă și vâltoare în funcțiune |
Etapa 1: Cârțișoara, la intrarea pe Transfăgărășan
Cârțișoara se află acolo unde celebrul Transfăgărășan urcă spre munte. Cei mai mulți vizitatori trec doar prin sat, în drum spre Bâlea Lac. Eu mi-am luat timp să merg pe ulițele laterale. Aici mai sunt multe dintre gospodăriile tipice, cu porți înalte de lemn acoperite, în spatele cărora casa, grajdul și șura sunt așezate în jurul unei curți interioare.
De-a lungul pârâului am descoperit urmele unor vechi canale de moară, pe alocuri năpădite de vegetație: stăvilare zidite, stavile ruginite, jgheaburi de lemn putrezite. Dacă ești în căutare de detalii, nu de imagini de carte poștală, aici le vei găsi. În sat există și un mic muzeu dedicat lui Badea Cârțan, țăranul care în 1896 a mers pe jos până la Roma ca să vadă Columna lui Traian.
Etapa 2: Arpașu de Sus și Victoria
Mai la est, pârâul Arpaș coboară din munte. În jurul localității Arpașu de Sus am trăit una dintre cele mai frumoase dimineți ale întregii călătorii. Eram deja la pârâu în zori, iar deasupra apei plutea ceața. Când soarele a răsărit deasupra câmpiei, ceața a strălucit auriu câteva minute, iar pietrele ude și lemnul vechi de pe mal au căpătat dintr-odată textură și culoare.
Victoria este cu totul altceva: un orășel apărut de la sfârșitul anilor 1940 în jurul unei uzine chimice. Pentru fotografii cu mori nu prea e interesant, dar este o bază practică, cu cazare, supermarketuri și benzinărie.
Etapa 3: Viștea și Drăguș
În Viștea de Jos și Viștea de Sus, pârâul Viștea curge prin mijlocul satelor. Aici m-am concentrat în întregime pe detalii: cuie de lemn în grinzi vechi, clanțe tocite, mușchi pe șindrila unei șuri. În lumina joasă a soarelui, aceste texturi ies foarte bine în evidență, pentru că până și cel mai mic detaliu aruncă o umbră.
Satul vecin, Drăguș, este considerat unul dintre locurile în care portul și tradițiile Țării Făgărașului au rămas deosebit de vii. Dacă ești aici într-o duminică sau de sărbătoare, poate vei vedea femei în vârstă îmbrăcate în port alb-negru, în drum spre biserică. Asemenea momente le fotografiez doar cu mare discreție și după ce întreb.
Etapa 4: Sâmbăta de Sus și valea Sâmbetei
Sâmbăta de Sus este cunoscută mai ales pentru Mănăstirea Brâncoveanu. Ansamblul ortodox își are originea într-o ctitorie a domnitorului Constantin Brâncoveanu de la sfârșitul secolului al XVII-lea. A fost distrus în secolul al XVIII-lea și reconstruit în secolul al XX-lea. Mănăstirea merită văzută, însă adevăratele mele subiecte le-am găsit mai jos, de-a lungul pârâului Sâmbăta și în gospodăriile din Sâmbăta de Sus și Sâmbăta de Jos.
Aici sunt gospodării în care viața de zi cu zi curge încă la fel ca acum câteva decenii. Un bătrân mi-a arătat gospodăria lui, cu acoperișul abrupt al șurii, căpițele de fân și căruța din șopron. M-a lăsat să fotografiez cu o singură condiție: să-i arăt pozele după aceea. Aceste mici întâlniri mi-au marcat călătoria mai mult decât orice subiect.
Etapa 5: Breaza, Lisa și Pojorta
În estul Țării Făgărașului se află satele Breaza, Lisa și Pojorta. Pentru pasionații de mori, Lisa este cel mai important loc din toată regiunea: aici se află cunoscuta vâltoare de la Lisa, potrivit presei singura din România ale cărei instalații mai funcționează integral pentru prelucrarea lânii. Proprietara ei a fost declarată „Tezaur Uman Viu“, o distincție pentru oamenii care păstrează meșteșugurile tradiționale.
Am privit cum o cergă grea se învârtea în vârtejul vâltorii. Vuietul apei, mirosul de lână udă și de lemn, răceala apei de munte: n-am mai trăit așa ceva nicăieri. Dacă instalația funcționează sau nu depinde de anotimp și de nivelul apei. Întreabă dinainte la gazdele tale sau în sat. Multe pensiuni din zonă îi cunosc personal pe cei care se ocupă de instalații și îți pot intermedia o vizită.
Fotografia în lumina dimineții: cum scoți ce e mai bun din morile de apă
Lumina joasă a dimineții este motivul pentru care m-am trezit în fiecare zi pe întuneric. Văile din Țara Făgărașului sunt orientate în mare parte de la sud la nord. Soarele răsare la est, deasupra câmpiei Oltului, și luminează pâraiele din lateral. Această lumină razantă scoate în evidență texturile lemnului, picăturile de apă și ceața cum nu o face nicio altă lumină a zilei.
Momentul potrivit
În septembrie și octombrie, soarele răsare în Țara Făgărașului, în funcție de dată, cam între orele 7 și 8. Fii la locul ales cu cel puțin 30 de minute înainte de răsărit. În ora albastră îți stabilești compoziția și faci primele expuneri lungi ale apei. Când apare lumina directă, nu mai ai decât să declanșezi.
Echipamentul meu pentru fotografii de detaliu
- Trepied: indispensabil pentru expuneri lungi și pentru fotografiile din semiîntunericul unei mori.
- Obiectiv macro sau teleobiectiv scurt (90–105 mm): pentru fibra lemnului, came, roți dințate și picături de apă.
- Obiectiv superangular (16–35 mm): pentru casa morii împreună cu pârâul și peisajul.
- Filtru polarizator: elimină reflexiile de pe pietrele și lemnul ud și face apa mai limpede.
- Filtru ND (3–6 trepte): pentru apă catifelată chiar și în lumină mai puternică.
- Cizme de cauciuc: cele mai bune unghiuri le găsești adesea chiar în albia puțin adâncă a pârâului.
- Lavete din microfibră: în jurul roților de apă și al vâltorilor, aerul e mereu plin de stropi fini.
Expunere și compoziție
Pentru apă moale și curgătoare lucrez cu timpi de expunere între 1/4 secunde și 2 secunde. Peste acest timp, apa devine repede lăptoasă. Pentru o roată care se învârte, încearcă între 1/8 și 1/2 secunde: paletele rămân recognoscibile, iar mișcarea se vede totuși. Fă mai multe cadre cu fiecare setare, pentru că fiecare rotație arată altfel.
În interiorul unei pive folosesc lumina care intră prin crăpături și ferestruici. În aerul umed și prăfos, aceste raze devin vizibile. O fâșie de lumină pe un ciocan de lemn tocit spune mai mult despre un loc decât orice cadru larg. Expune pentru zonele cele mai luminoase, ca să nu se ardă, și recuperează cu grijă umbrele la editare.
Gospodăriile tradiționale din Țara Făgărașului: la ce să fii atent
Gospodăriile din Țara Făgărașului au un caracter aparte. Tipică este curtea închisă: spre uliță se află casa și o poartă mare de lemn, adesea sculptată. În spatele lor sunt grajdul, șura și anexele, care împreună formează o curte interioară ferită.
Merită fotografiate mai ales:
- Porțile: porți masive de lemn cu un mic acoperiș, uneori cu anul construcției sau cu sculpturi.
- Șurile: construcții înalte cu acoperișuri abrupte, odinioară acoperite cu paie sau șindrilă.
- Căpițele: clăi de fân în formă de con, clădite în jurul unui par, care dau farmec fânețelor la sfârșit de vară și toamna.
- Fântânile cu cumpănă: mai ales pe câmp, departe de sat.
- Atelierele: mici fierării, tâmplării sau încăperi cu războaie de țesut în care încă se lucrează.
Cele mai multe dintre aceste gospodării sunt locuite și nu sunt obiective turistice. Tratează-le ca pe ceea ce sunt: casele unor oameni. Dacă vrei să vezi o gospodărie pe îndelete și din interior, înnoptează într-una dintre pensiunile de familie. Multe gazde locuiesc ele însele în astfel de gospodării și povestesc cu plăcere despre vremurile de altădată.
Sfaturi practice pentru călătoria ta în Țara Făgărașului
Cum ajungi și cum te deplasezi
Cele mai apropiate aeroporturi sunt Sibiu și Brașov. De la oricare dintre ele ajungi cu mașina în Țara Făgărașului în aproximativ o oră. Din București, drumul durează de obicei 3 până la 4 ore, în funcție de trafic. DN1 traversează câmpia paralel cu munții, iar din el se desprind drumurile spre sate și văi. Există legătură feroviară între Sibiu și Brașov, cu oprire la Făgăraș, dar pentru un tur fotografic care începe înainte de răsărit mașina este aproape indispensabilă. Pe drumurile secundare, așteaptă-te la gropi, căruțe și cirezi de vaci.
Cazare
Am înnoptat pe rând la Sâmbăta de Sus și în apropiere de Făgăraș. În zonă sunt numeroase pensiuni mici, multe dintre ele agroturistice. Micul dejun începe de obicei abia pe la ora opt. Vorbește cu gazdele cu o seară înainte dacă pleci devreme; de multe ori primești măcar un termos cu cafea la pachet.
Cea mai bună perioadă
- Mai și iunie: topirea zăpezilor umple pâraiele, fânețele sunt în floare, iar morile au apă suficientă.
- Septembrie și octombrie: pădurile își schimbă culoarea, dimineața câmpia Oltului e adesea acoperită de ceață, iar lumina este deosebit de blândă. Pentru mine, cea mai frumoasă perioadă.
Vara, în plină căldură, în câmpie poate fi foarte cald, iar pâraiele mai mici au mai puțină apă. Iarna e adesea zăpadă, ceea ce arată minunat, dar multe instalații stau atunci pe loc.
Cum îi abordezi pe localnici
Oamenii din Țara Făgărașului sunt ospitalieri, dar la sat lucrurile se fac fără grabă. Salută când intri în vorbă, prezintă-te și spune de ce fotografiezi. Mulți bătrâni se bucură când cineva se interesează de morile și meșteșugurile lor și povestesc cu drag. Un „Mulțumesc“ sincer și un zâmbet contează mai mult decât orice obiectiv scump.
Siguranța la apă, câinii și urșii
Pâraiele de munte sunt reci ca gheața, iar pietrele lor sunt alunecoase dimineața. Roțile de apă, ciocanele pivelor și canalele morilor au o forță pe care nu trebuie să o subestimezi. Păstrează distanța față de instalațiile în funcțiune și intră în mori doar cu permisiune. Pe pășunile de la poalele munților vei întâlni și câini ciobănești. Rămâi pe loc, calm, nu te apropia de turmă și așteaptă până când ciobanul își cheamă câinii.
Lista de verificare pentru dimineața ta de fotografie
- Verifică ora răsăritului cu o seară înainte
- Cercetează locul ziua, dinainte
- Acumulatori încărcați, carduri de memorie goale
- Lanternă frontală pentru drumul pe întuneric
- Haine groase; chiar și toamna, diminețile la poalele munților sunt răcoroase
- Cizme de cauciuc și lavete din microfibră
- Bani cash pentru intrare sau o mică donație pentru morar
Opriri care merită adăugate la turul morilor
Dacă vrei să afli mai multe despre mori și despre viața de la sat din Transilvania, include în plan o vizită la Muzeul în aer liber ASTRA din Sibiu. Este unul dintre cele mai mari muzee în aer liber din Europa și prezintă numeroase mori de apă, pive și vâltori din toată România. Pentru mine vizita a fost un început foarte bun, pentru că după aceea am înțeles mult mai bine ce vedeam în sate.
În Făgăraș se înalță impunătoarea Cetate a Făgărașului, înconjurată de șanțul cu apă, una dintre cele mai mari și mai bine păstrate cetăți din Transilvania. Aici se află Muzeul Țării Făgărașului „Valer Literat“, cu colecții de istorie și etnografie a regiunii.
Și, desigur, Transfăgărășanul. Drumul peste munte este de obicei deschis integral doar de la începutul lui iulie până la sfârșitul lui octombrie, iar în funcție de zăpadă chiar mai puțin. Verifică înainte de drum dacă este deschis.
Informații suplimentare și adrese utile
- Complexul Național Muzeal ASTRA, Sibiu: muzeu în aer liber cu multe mori de apă și pive istorice
- Muzeul Țării Făgărașului „Valer Literat“: fișa din Ghidul muzeelor din România (cIMeC), cu adresă și date de contact
- Euronews România: Vâltorile de la Lisa: reportaj despre vâltoarea de la Lisa
- Fundația Conservation Carpathia: proiecte de conservare a naturii în Munții Făgăraș
- Salvamont România: salvare montană și recomandări de siguranță
- Administrația Națională de Meteorologie (ANM): prognoze și avertizări meteo
- Sunrise-Sunset: orele de răsărit și apus pentru locul în care te afli
Întrebări frecvente despre Țara Făgărașului și morile ei de apă
Unde se află exact Țara Făgărașului?
Țara Făgărașului se află în Transilvania, în centrul României. Se întinde între râul Olt, la nord, și Munții Făgăraș, la sud, cam la jumătatea drumului dintre Sibiu și Brașov. Centrul regiunii este orașul Făgăraș.
Mai funcționează morile de apă din Țara Făgărașului?
Unele da, cele mai multe nu. Cea mai cunoscută instalație încă activă este vâltoarea de la Lisa, unde se spală și se dau la piuă cergile. Multe alte mori au fost închise sau s-au ruinat. Dacă o instalație funcționează depinde de anotimp și de nivelul apei, așa că cel mai bine întrebi la fața locului.
Care este diferența dintre o piuă și o vâltoare?
Piua este o instalație în care o roată de apă acționează, printr-un ax cu came, ciocane grele de lemn care bat țesătura de lână și o îndesesc. Vâltoarea este un bazin de lemn în formă de pâlnie, în care apa care cade formează un vârtej ce spală și împâslește cergile și covoarele.
Când este cel mai bun moment pentru a fotografia morile?
Cel mai frumos este în prima oră după răsărit, când soarele este jos deasupra câmpiei Oltului și luminează văile pâraielor din lateral. În septembrie și octombrie se adaugă adesea și ceața dimineții.
Câte zile ar trebui să-mi planific pentru Țara Făgărașului?
Pentru un tur fotografic axat pe mori și gospodării îți recomand 4 până la 6 zile. Așa poți fotografia în fiecare dimineață o altă vale și îți rămâne rezervă pentru vreme rea.
Am nevoie de mașină?
Pentru un tur fotografic cu plecări devreme, da. Trenurile și autobuzele circulă pe traseul principal, dar satele de la poalele munților sunt practic inaccesibile cu ele înainte de răsărit.
Pot intra pur și simplu în gospodării și în mori?
Nu. Cele mai multe gospodării și mori sunt proprietate privată și sunt locuite sau folosite. Cere întotdeauna voie înainte. Dacă te apropii de oameni politicos și cu respect, de obicei sunt foarte primitori.
Ce am luat cu mine din Țara Făgărașului
Când m-am întors spre Sibiu după aproape o săptămână, cardurile mele de memorie erau pline. Dar cel mai puternic mi-au rămas în minte sunetele: bătăile regulate ale unei pive, vuietul vâltorii de la Lisa, scârțâitul unei porți vechi dimineața. Țara Făgărașului nu se impune cu obiective spectaculoase. Te răsplătește atunci când te trezești devreme, mergi încet și privești cu atenție.
Dacă îți place să fotografiezi și te pasionează meșteșugurile vechi, lemnul și apa, atunci planifică-ți următoarea călătorie în Țara Făgărașului. Fă-ți timp pentru pâraiele de la poalele Munților Făgăraș, pentru oamenii care trăiesc acolo și pentru lumina joasă a dimineții care le face vizibile pe toate.
Ai fost deja în Țara Făgărașului sau plănuiești o călătorie acolo? Scrie-mi în comentarii ce sate și ce mori te interesează. Aștept cu drag întrebările și experiențele tale.